Azi dis-de-dimineaţă, cu ochii inca mijiţi de somn dar disperat de conştienţi de perspectiva unei noi zile de muncă, îmi savuram cafeaua prea slabă in bucătărie, moment în care am observat un cuplu de porumbei foarte apropiaţi pe marginea balconului.
Dragostea e frumoasa, însa murdăria pe care respectivii o lasă la fiecare vizită nu prea este aşa de placută, aşa că am decis sa ii gonesc.
La urmatoarea tură de cafea însa îl vad doar pe "el" stând în acelaşi loc cu un beţisor în gură. Şi realizez instant: mama ta de porumbel şmecher, tu vrei să ii faci cuib gagicii tale in balcon la mine. Şi cum de la vorba la fapta se pare ca la porumbei nu e distantă lunga, am descoperit ca "dumneaei" deja stătea cocoţată pe un vraf de beţişoare poziţionate între o bucata de polistiren ramasă de la un monitor si peretele bucătăriei.
Oricât de mult aş iubi animalele, perspectiva unui balcon plin de excremente de porumbel mi s-a părut, in condiţiile in care oricum nu scăpăm de asta, destul de ameninţătoare. Aşa ca am zădărnicit munca de până atunci şi am decis să îi ţin sub ceva mai atentă observaţie în zilele următoare.
Oare pana diseara găsesc cuibul la loc? Cât tupeu de porumbel. Sau de îndrăgostit. E clar, vine primăvara.
CNN il declara la ora 6 dimineata, ora Romaniei, pe Obama presedinte. Da, CNN. Si oameni de la mitingurile electorale ale lui Obama incep sa se bucure. Inca ma minunez cata putere poate sa aiba media... s-or mai fi inselat pana acum?
later: Wow, FoxNews care e cunoscut pentru apartenenta republicana are acelasi titlu: President Obama!
later, later edit: Cei prezenti in studio mi se par rupti din alt lume fata de ai nostrii: citand din Biblie, pentru a comenta apoi reprezentativitatea unei astfel de istorii, un moment istoric spune un altul, o cotitutura pentru educatia populatiei de culoare spune altul, o promisiune despre ce poate fi America vine replica. Ei vorbesc despre educatie si istorie. Noi despre ANL, strand-uri si sali de sport...
noch später: o comentatoare e foarte funny cand se minuneaza cum poate o tara care acum 4 ani l-a votat atat de puternic pe Bush sa treaca printr-un asemenea "shift" si sa il voteze atat de dramatic pe Obama. Show-ul si trairea merita timpul pierdut in dimineata asta.
din nou: McCain a iesit deja si a recunoscut ca l-a sunat pe Obama sa il felicite. Foarte tare, tipul chiar nu mai asteaptam si isi recunoaste infrangerea imediat! Oricum Obama a reusit sa castige in Virgina unde un democrat nu a mai castigat din 1968.
Mi se pare numai mie, insestrat cu o aritmetica de baza, sau batrana Europa baga mai mult in criza decat insusi Marele unchi Sam de la vest? Asta apropo de inferenta lui Valachus...
Ca urmare a scaderii masiva a vanzarilor din ultimele luni, datorata crizei financiare, Opel a oprit productia in doua dintre fabricile sale din Bochum si Eisenach. Asta este titlul zilei de pe Spiegel Online. Pentru Bochum este o noua lovitura majora dupa mutarea fabricii Nokia in Cluj si incepe sa imi para din ce in ce mai rau de orasul de bastina a doi dintre fostii mei colegi de munca.
Astazi am avut nefericita ocazie de a comanda la Nagoya www.nagoya.ro mizand pe noutatea unui pliant primit saptamana trecuta. Si cum o experienta nefericita nu trebuie lasata neimpartasita va recomand din toata inima sa nu cumva sa va mai atingeti de ei pana nu schimba bucatarul, ingredientele... si tot ce altceva tine de mancare. Pacat de mancare pentru ca modul de a raspunde la telefon si a discuta cu clientii a fost, sincer, unul din cele mai placute intalnite pana acum la un take-away chinezesc in Bucuresti. Puiul meu pe plita incinsa insa parea a fi un sarman pui scufundat in apa fiarta, nicidecum pe plita incinsa, iar supa de porumb era la fel de insipida precum o mana de porumb fiarta in apa chioara cu doua franjuri de ou statut.
Pepe a scris si el despre experienta lui, asta ca sa nu credeti cumva ca sunt eu prea pretentios.
Cum nu critic mancarea prea des, e clara oribilitatea experientei prin care am trecut, da? :)
P.S. Faptul ca atunci cand am trimis e-mail-ul colegilor am scris "Experimentul Nagoya" la subiect conteaza ca scuza?
Ziua de ieri mi-a prilejuit o adevarata intoarcere in timp, nu atat prin vizitarea Stonehenge, cat prin oprirea intr-un oras parca rupt din secolul 19, Bath. Incredibila istorie, incredibil mod de a pastra istoria.
Astazi am avut din nou revelatia muncii facute cu pasiune ascultandu-ne ghidul conducandu-ne prin castelul din Cardiff si aratandu-ne camerele proiectate de William Burges pentru al treilea marchiz Bute ce l-a stapanit impreuna cu familia sa mai multe sute de ani. Am avut parte de trei sferturi de ora de istorie, umor englezesc si incantare a ochiului cum de mult nu am mai primit.
Promo-ul de la Antena 3 pentru documentarul despre Mihail Baryshnikov are ca fundal muzical una din cele mai vechi si reusite piese ale The Crystal Method "She's My Pusher" :))))... extraordinara inspiratie din partea regizorului muzical :), cine are crede totusi ca are totusi 11 ani si face parte din, pentru mine, cel mai bun album de muzica electronica pe care l-am ascultat.
Piesa are 11 ani, nu regizorul, nu documentarul si nici Baryschnikov.
Myself dixit:
Un Paulaner rece ca gheata intr-o seara calduroasa de inceput de vara este tot ce isi poate dori un om normal dupa o zi ciudata de munca. Gut, besser, Paulaner!
Cifra zilei este opt. Reprezinta numarul de masini distincte Mini parcate pe strada sau in curtile de pe strada Constantin Sandu Aldea ieri dimineata cand am parcurs-o la picior de la un capat la altul.
Cum nu am timp sa scriu prea multe despre fabulosul weekend ce tocmai a trecut ma rezum sa il descriu in cateva cuvinte: gradinarit, pomana, carat boltari, conversatie cu un preot uimit, discutii despre peisajul softist bucurestean si facultatea terminata cu atat de mult timp in urma, o manelista si cu mult prea multi decibeli seara la o terasa pe undeva pe la Brancoveanu, o dimineata bucolica de duminica in targul Calugarenilor, mancat mici si baut bere la o taraba parte a unei "bule temporale" prin anii '50, navigat printre vanzatori de orice, negociat pret la lemn de constructie si scandura, descarca, oboseala... un weekend fabulos. As putea spune orice despre viata mea cotidiana, numai ca ma plictisesc nu. Saptamana incepuse de fapt promitator prin a face cunostinta cu domnul Gelu Platon.
Un amic imi scrie cu cateva minute in urma din Frankfurt un mesaj al carui final este apoteotic din punctul meu de vedere:
O primavara vesela. Aici ninge.
Imi place de nu mai pot acest summit NATO, cand de la piata Victoriei si pana dincolo de piata Domenii intreg bulevardul Ion Mihalache e circulat in liniste si ordonat, fara claxoane si injuraturi de aproximativ 20% din masinile ce circula in mod normal pe acest drum. Mi-a facut chiar placere sa merg pe jos spre casa pe strada principala! I love NATO! Chiar daca am ramas pe dinafara stirilor realizate de incompetenti pe toate posturile care nu stiu cand, ce si de ce sa transmita vreo relatare. Dar sa nu ne enervam pentru ca astazi I love NATO pentru ca mi-a dat orasul inapoi. Culmea!
Cat de cool poate fi asa ceva! Citeam ceva mai devreme in Spiegel la sectiunea Einestages ca atat americanii cat si rusii au efectuat teste cu motoare cu reactie montate pe trenuri atingand viteze de peste 250kmh in anii '60. Lasand la o parte partile tehnice, nu-i asa ca arata absolut bestial? Pacat ca nu spun si de ce au renuntat la proiect.
stiu ca bestial e perimat :)

Cel testat de americani se pare ca arata cam asa.
Le urez bun-venit tuturor utilizatorilor si jucatorilor de Conquiztador, ce cauta incepand de azi dimineata disperati raspunsul la intrebarea "Unde se ingramadesc cei mai multi oameni saptamana asta?" ; cred ca vreo 20 de cautari cu exact aceasta intrebare m-au facut si pe mine sa ma intreb ce cretinism mai poate fi ... Am aflat si eu cu stupoare ca, cica "pe site-ul Head and Shoulders" ar fi raspunsul corect. Nu mai stiu unde si nici nu ma mai obosesc sa caut. Aveti idea de ce e asta raspunsul? Si are asta legatura cu initiativa celor de la iLeo? Acum se cumpara intrebari si pe site-urile de jocuri? Sau e intrebare cu potential viral? Daca da, sa stiti ca v-a facut Google o farsa si vad ca imi aduce vizitatori, ce-i drept unii pe care nu-i asteptam.
The Big Word Project. Primul viral caruia i-am cazut si eu victima, indirect e adevarat. Via Kit.
De pe site-ul festivalului PLAI 2008 de la Timisoara se poate afla ca prima voce anuntata pentru luna septembrie pe plaiurile banatene este Mariza... cea mai buna voce a fado-ului contemporan. Si cum am ghicit pe site-ul lui Lucian inca de acum vre-o saptamana se pare ca voi ajunge la concert - intru-cat am castigat un bilet - :) si asta cu trei ani intarziere pentru ca undeva prin aprilie 2005 am ratat unul in Koeln. Nimic nu e mai placut decat o Loucura live, dar in caz ca puneti mana pe concertul BBC al celei de mai sus va recomand sa nu il ratati.
Tot nu am vazut niciodata Timisoara...
Si toata lumea prin blogsfera anunta desigur ca cei de la Kaiser Chiefs vin la B'estfest... eu vreau Franz Ferdiand :) (si Roisin Murphy vin, dar nu am avut pana acum placerea sa fac cunostinta, adica sa ii ascult ).
Later edit: Wow, pana si Petitu Buridan asculta Mariza in 2005 ...

Astazi ziua a inceput bine. Soarele bland de dimineata m-a indemnat sa parcurg cele cateva statii de tramvai cu camera in mana. Multa lume grabita isi facea loc frenetic catre autobuze si tramvai printre zecile de tarabe rasarite in ultimele zile prin piatete si intersectii.
Aburul iesea domol din cateva aerisiri ceva mai rebele, soferii nervosi se antrenau pentru calvarul auto ce infloreste dupa ora 8 in centrul Bucurestiului. Salvarile provoaca infarcturi celor mai slabi de inima gasind de cuvinta sa porneasca semnalizarea audio numai atunci ajung in dreptul vreunei intersectii mai aglomerate.
Vreo doi ma privesc uimiti cum fac fotografii pe langa cimitirul evreiesc si sinagoga, singurul loc in care pe trotuar nu isi au locul masinile. Sau nu isi au locul atat de evident.
La Snack Attack sunt servit amabil cu un espresso lung foarte fierbinte. Ocuparea ambelor maini, una cu camera foto, cealalta cu cafea imi prilejuiesc si mica satisfactie de a-mi fi deschisa usa de catre o draguta domnisoara corporatista lucratoare la unul din "big four"-ii auditului financiar, a carei geanta pare sa valoreze cel putin cat salariul meu lunar.
O zi normala si frumoasa, da...