9:25 Somnul dulce de duminica dimineata... ma intorc pe partea cealalta si ma gandesc ce bine e cand ceasul desteptator nu a sunat si poti dormi cu muuuult peste orice ora rezonabila.
9:30 Iadul auditiv se dezlantuie. E ora la care nemtii se duc la biserica, sau ar trebui si fiecare din cele 4(patru) biserici din centru incearca parca sa isi atraga citi mai multi enoriasi. Clopotele bat parca din ce in ce mai tare; dupa ce la inceput sunt un sunet continuu si unitar, incep sa le constientizez deja unul cate unul.
9:50 Nervii cedeaza intr-un final si mina adormita se ridica; corpul se revolta si o trage inapoi. Intr-un final intr-un tandem somnambul realizeaza actul de eroism; geamul e inchis acum, linistea isi reintra in drepturi.
10:05 Inca se mai aude un clopot si nu stiu daca e doar in capul meu sau e adevarat,daca e vreun ajutor care a adormit cu mina pe franghiile vreunui clopot sau sunt doar zecile de mii de neuroni scurtcircuitati. Pleopele mi se zbat sa se inchida... Fatalitate. M-am trezit.
alte comentarii (fara comentarii):