Do you dream of me?
Astazi, ascultand piesa asta dupa foarte mult timp, am realizat ca prima data am ascultat-o pe o caseta ("Wildhoney") cumparata de la "VIVO" (?) acum 14 ani. Teoretic caseta ar trebui sa existe in continuare.
O noua incercare
La aproape un an de la ultima incercare de a renunta la fumat, mi-am dat seama ca ar fi trebuit totusi ca anul trecut sa nu ma reapuc de fumat. Nu stiu de cata putere am nevoie, insa e clar ca acum daca as fi tentat de cineva si poate maine la fel, as rezista. Ce ma face oare insa sa ma reapuc dupa o perioada mai lunga de timp imi este foarte greu sa inteleg. Pana atunci insa tineti-mi pumnii, eu zic ca o sa-mi iasa.
Pauza cu linii curbe
Aseara am ajuns programat pentru a indeplini o veche promisiune sa vizitez expozitia lui Victor Ciobanu de la galeriile Simeza de langa Teatrul Nottara. Ceea ce initial era onorarea unei promisiuni s-a transformat intr-o seara extrem de agreabila si placuta in compania unui alt gen de oameni decat cei cu care interactionez in viata de zi cu zi. Poate suna tardiv avand in vedere ca vineri e ultima zi in care expune, dar care ai timp si esti pe langa Magheru 20 intra si arunca macar o privire: mie mi-a placut. Si cum mai mult nu ma pricep sa explic, pictura fiindu-mi taram necunoscut, ma opresc mai bine aici.
Desenele de mai sus, parte a unui set ce mi-a placut la fel de mult precum si expozitia, le-am fotografiat printr-o fericita coincidenta si din pacate nu le gasiti acolo.
London from a double-decker
Si pentru ca am inceput a posta cate ceva din ceea ce am "knipsuit" in zilele petrecute peste canal vara asta, trebuie sa nu uit sa spun [si sa si arat] ca una dintre cele mai placute amintiri vizuale din excursie tine de un moment ce in alte conditii m-ar fi ingrozit cand e vorba de fotografii: ploaia. Decizia fericita a fost de a urca in primul autobuz ce mergea spre centru - chiar si cu riscul de a asculta "23 to Liverpool Street" de cateva zeci de ori - si a venit la pachet cu fericita sansa de a prinde locuri pe primele scaune de sus. De care nu ne-am dezlipit vreo 30 de minute folosite pentru a admira forfota orasului de sus.
Incerc sa ma tin de promisiunea (facuta mai degraba mie, decat altcuiva) de a mai scrie cate ceva din ultimele saptamani insa schimbarile de temperaturi variind intre 14 si 38 de grade din ultima luna mi-au dat "eco-sistemul" destul de serios peste cap si ma simt mai tot timpul de parca am nevoie de somn. Si chiar asa si functionez. Dar despre asta si despre dorinta irationala de a parasi Bucurestiul la fiecare sfarsit de saptamana, altadata.
Urbi et orbi
Ieri mi-am dat seama ca printre lucrurile pe care le am cel mai de pret in viata mea in ultima vreme este sentimentul de armonie pe care l-am si realizat ieri intens in cele cateva zeci de minute petrecute in cantec de greieri la lumina lunii, ascultand zgomotele departate ale satului, pe o banca - mesterita brut din lemn ramas de la constructie intr-un weekend calduros si vopsita la patru maini - avand in brate acel suflet ce a completat sinusoidele existentei mele intru gasirea acestui sentiment de echilibru si serenitate pe care, in cunostinta sau nu de cauza, il numesc suficient de des fericire.
photo: Adrian Andrunachi
Concediu over
Imensul concediu de trei saptamani (deja) s-a terminat. Inapoi la munca. Sunt multe de povestit si actualizat din ultimele 2 luni asa ca sper ca incet-incet sa am timp de povestit si prins din urma.
Back to Germany
Doar pentru inca 2 zile, dupa mai bine de o saptamana pe taramuri britanice. Un mic tur de forta de la country-side England pana la Tara Galilor si Londra despre care sper sa revin cu impresii cand ajung in tara. Si fotografii pe fotoblog, desigur.
Inapoi in timp
Ziua de ieri mi-a prilejuit o adevarata intoarcere in timp, nu atat prin vizitarea Stonehenge, cat prin oprirea intr-un oras parca rupt din secolul 19, Bath. Incredibila istorie, incredibil mod de a pastra istoria.