In ultima vreme am inceput sa imi mut afectiunea avuta pentru mancarea asiatica, catre mancarea arabeasca. In primul rand datorita lipsei unui restaurant adecvat in zona la care sa se poate comanda o mancare decenta atat ca pret dar si calitativ.
Si sa revin desigur la adevaratul motiv al lipsei de motivatie in cautarea unui restaurant chinezesc care sa indeplineasca cerintele de mai sus: existenta restaurantului Naser, langa Piata Domenii, pe strada Dumitru Zosima, o adevarata comoara gastronomica. Nu vorbim aici de fineturi insa despre orice mancare as povesti e o adevarata desfatare a gusturilor: Tabule - salata de patrunjel, Fate - amestecul de boabe de naut cu iaurt cu si fara carne, Mushacal - farfuria cu carnuri , Kebab-ul pe patura de patrunjel, supa de linte cu lipie prajita, humusul, salatele de vinete sau de iaurt, pana si muraturile, toate sunt un spectacol papilar. In cazul in care recomandarea metropotamului nu a fost suficienta vin si eu si o dublez.
Pana si putinii colegi pe care am reusit sa ii conving sa ma insoteasca si au strambat putin din nas la momentul sosirii, s-au declarat extaziati de mancare. Pofta buna, ma numesc Ciprian, e ora 16 si imi este foame.
Un episod absolut demential, pe care nu l-am putut uita de ani de zile, din ceea ce candva demult erau considerate a fi desene animate traznite. Alaturi de bineinteles:
Aseara imi intrebam un fost coleg din Franta cat ar costa sa imi trimita un pachet de vinuri - candva demult am baut un vin de Chinon ce mi-a ramas intiparit ca cel mai sec vin pe care l-am degustat. Nu ma pricep la vinuri deci spun si eu ce beau in cuvintele mele. Intorcandu-ma la seara asta, mi s-a facut pofta de baut un vin undeva putin inainte de ora 22 si tocmai trebuia sa plec spre Stirbei Voda pentru a face serviciul de taxi voluntar.
Fiind devreme, la Mega Image am incetinit pentru a cauta un loc de parcare si cauta un vin, insa nu am avut noroc. Undeva pe Berzei insa am vazut brusc scris in fata mea pe o sigla "Vinuri". Fiind convins ca imaginatia nu imi joaca feste, am oprit pentru a descoperi un magazin pe care parca il uitase comunismul, facand o bresa in timp pe la 1988... mai departe fac copy paste din ce am povestit unui amic (a tot incercat sa ma imi sugereze sa gasesc asa ceva? sau asa ceva, de unde la ora aia? :) ) ce se pricepe mult mai bine la licorile astea, pentru ca e mai veridic si aproape de ce am simtit:
ma opresc si cel mai vin pe care imi pica ochii
gasesc un Beciul Domnesc de 2001 Feteasca Neagra
insa scris Demidulce
ceea ce mi s-a parut dubios
booon
zis si facut il platesc
in rest erau numai "chimicale"
intre 8 si 10 lei
asta era vreo 15
chiar inainte sa plec cumpar o sticla de apa minerala si ma mai uit in colt
si vad una rotunda prafuita
cica "astea le am de cam mult aici"
"nu le-am vandut"
desigur Feteasca Neagra
2004
Halewood Prahova Valley
Special Reserve
22 sticla
si totusi Demisec
cum trebuia sa fie
Superb
deci norocul mi-a scos in cale satisfactia pe seara
asta
si vanzatorului ii lipsea o mana
Nu stiu daca are taninuri sau vanilii sau arome de zahar ars, insa cu siguranta poate fi un companion bun intr-o seara cu vreme rece.
Update: S-a dovedit a fi si un bun trimitator spre vise. Si cand spuneam ca nu au fost alte vinuri de remarcat acolo spun prin asta ca erau si Galbene si Busuioace si alte vinuri dulci pe care nu le cautam. Eu vroiam un vin rosu de la demisec in sus.
P.S. Una din remarcile vanzatorului a fost "astea nu se vand in zona asta". Ce are zona Berzei-Matache e asa de speciala? Imi pare rau ca nu am intrebat ce se vinde...
"How come can you think the muslims can do it quicker than yourself?" Am cautat exact acest extras din documentarul amintit mai jos ca un exemplu determinant de ce tip de om ar putea schimba ceva. Se nasc atat de rar oamenii mari?
Astazi am ceva chef de scris pe blog si iata ca citind Spiegel mi-am amintit de unul din personajele absolut fascinante ale istoriei contemporane germane, fostul cancelar german Helmuth Schmidt.
L-am vazut prima data pe cand ma luptam sa invat germana prin 2000 si ceva la o emisiune a ARD "Menschen bei Maischberger". Prestanta plina de putere si relaxare, de forta a unui om la 85 de ani, trecut prin viata, de conducator al unei tari precum Germania pentru 8 ani de zile a fost absolut marcanta si mi-a ramas in minte, urmarindu-l de atunci de cate ori am avut ocazia. La fel cum mi-a ramas in minte faptul ca pentru aceasta emisiune nu a cedat compromisului de a nu fuma in timpul interviului si nici nu a recurs la o smecherie de montaj ci a dat interviul in direct, cu tigara la nevoie intre degete. Un personaj controversat la batranete pentru unele din remarcile sale, Schmidt a ramas activ in viata politica germana printr-un stil unic de critica la adresa liniei partidului social-democrat in ale carui randuri parlamentare s-a aflat pana in anul 1986.
Astazi mi-am reamintit de el, citind ultima sa declaratie potrivit careia America de astazi este periculosa in plan geopolitic. Declaratie formulata ceva mai putin agresiv "Rusia este mai putin periculoasa decat America zilelor noastre." este explicata prin "iluminismul" lui Putin si faptul ca Rusia nu a avut nici un fel de conflicte armate de la venirea lui Gorbaciov la putere. Intregul articol il puteti citi, desigur in germana, in Der Spiegel. Cautand mai departe am descoperit pe YouTube filmul "Helmut Schimdit ausser Dienst" realizat de aceeasi Sandra Maischberger pentru Das Erste dupa ce l-a urmarit pe acesta timp de patru ani. Atentie sunt in total 90 de minute de film documentar. Am sa astept sa merg acasa pentru a-l vedea, daca am timp desigur, intru-cat din zapping se anunta extrem de interesant.
Tot daca am timp am sa scriu cateva cuvinte despre DeBizz, revista lunara economica ce apare in germana lunar in Romania. Ultimul numar are ca focus Brasovul. Daca nu am timp luati-o ca pe o recomandare implicita.(Astazi se pare ca e o zi chiar germana, avand chiar o conversatie telefonica cu inca-functionara-mi de la Finanzamt.)
In mod surprinzător prima impresie despre "The man from earth" a fost ca imi aminteste de "Rear Window" al lui Hitchcock; dialogul spumos, dinamica personajelor si punerea in scena de teatru au fost primele impresii pozitive despre acest film. In cazul in care nu am scris-o niciodata, "Rear Window" este "the movie", filmul meu preferat si despre care voi avea poate candva timp sa scriu. Asa ca "The man from earth" a beneficiat din primul moment de atentia mea totala. Am descoperit un film extraordinar, facut cu un buget redus, fara efecte, fara flashbacks; o singura linie narativa, o mana de personaje ce se contureaza perfect prin ceea ce spun si fac; un dialog si o efervescenta a ideilor ce mi-au umplut o friguroasa seara de sambata de incantare, un joc intrebare-raspuns stimulant cu un final dublu: surprinzator si nelamuritor in acelasi timp; un film pe care multi il considera a fi Sci-Fi, desi eu sustin ca nu este neaparat asa ci putand fi considerat si punerea in scena a unei idei speculative. Un film de urmarit fara subtitrari si nerecomandat desigur celor care se plictisesc sau obosesc urmarind un dialog de 1h si 20 de minute in engleza. Actorii par la prima vedere necunoscuti, insa figurile le veti descoperi cu siguranta in seriale precum Star Trek sau CSI sau in roluri secundare ale filmelor de serie.
Pana aici toate bune si frumoase insa descoperirea ca filmul a cunoscut un succes de promovare prin file sharing si site-uri de "bit-torenti" a pus cireasa pe tort. Pornit cu un buget de reclama aproape de zero, site-ul filmului si cotatia IMDB au inregistrat cresteri spectaculoase dupa ce acesta a facut cunostinta cu "distributia" internet. Si cel care recunoaste acest lucru este chiar producatorul filmului pe unul din cele mai mari site-uri afiliate celor care fac file sharing.
Ca pirateria nu este intotdeauna buna, imi este mai clar ca lumina zilei. Insa ar trebui luat in considerare ca metoda de promovare de catre realizatorii independenti cu bugete minimaliste (acest film a fost filmat in 8 zile) si ar putea iesi la lumina mai multe astfel de nestemate, poate nu pe placul tuturor insa cu siguranta al multora.
Nu am putut rezista imboldului civilizator al deschiderii laptopului la aceasta ora pentru a citi despre lansarea in piata politica a unui nou ingredient de succes. Ma inchin cu muzica in gand noului rege al verzei politicianiste cu emanatii caragielenesti. Dar sa nu exageram ganditi-va doar gingasia asta nu va avea probleme la intalnirile bilaterale pentru se pronunta mult mai usor in engleza decat, sa zicem, Baseascu sau Tariceanu. Ou-strou-peel... Acum pot sa ma duc sa ma culc la loc.
Cum oara am ajuns ca peste orasul asta sa fie primar un om ce poate declara asa ceva?
Spaţiul verde înierbat şi neîntreţinut este o incredibilă sursă de poluare cu praf. Să vă explic: dacă nu e irigat, se usucă şi pământul şi iarba, rezultând praful. Eu cred în calitatea spaţiului verde plantat, nu înierbat.
Grass contributes positively to the environment, human health (erosion control, oxygen producer, dust eliminator, air filter, noise reducer, ambient air cooling effect), recreation (safe groundcover, reduces risk of injury), and aesthetic appeal (increases a property's market value, scientifically-proven positive impact on mental health).
Creates a relaxing space of natural beauty. Grassy areas quickly affect people's moods by creating feelings of serenity, privacy, thoughtfulness or happiness. Its yearly cycles of growth and color changes, lift human spirits and link urban inhabitants with their countryside heritage.
Probabil ca starea de isterie generala ce a cuprins Bucurestiul nu se vrea fi calmata si se apara cu toate fortele emitand prin gura edililor orasului acest gen de judecati cu o valoare inestimabila. Si cand stai putin si te gandesti ca un alt beneficiu al pajistilor, motivatia egoista in esenta, acela ca ar creste valoarea terenurilor ar trebui sa le dea o idee acestor minti becalizate si cimentate, nu iti vine sa iti iei campii? Pardon, betoanele? Va este si voua din ce in ce mai clar pe cine sa nu mai votati?
Unii ar crede ca daca spui CS 2003 ar putea sa inseamne creative suite doua mii trei :). Eu va spun ca este vorba despre mult mai mult, despre surpriza serii. E creativ dar din pacate nu e suita, pentru ca nu am cumparat decat o sticla. Tot din pacate, nu mai stiu nici macar de unde exact am cumparat-o pentru ca faptasa cu numele de cod Cabernet Sauvignon Dealurile Munteniei 2003 de la Cramele Halewood se ascunsese dupa frigider.
Primul vin romanesc pe care l-am baut anul asta si simt nevoia sa il remarc si nu pentru aroma deloc spectaculoasa ci pentru gustul puternic de gutuie un pic trecuta. Acompanianta de o medie de 12,5% ce cred ca a fost depasit oarecum cu succes la lotul din care cu onoare a facut parte aceasta sticla; depasire daca imi este permis sa afirm facuta undeva pe borul din dreapta al palariei gaussiene. Deasemenea, a fost gresit scazut in grad ca demisec, licoarea bandu-se numai bine drept una pur seaca.
Retineti deci singurul Cabernet Sauvignon ce a fost baut si remarcat pe mal de Dambovita si de-l vedeti, de stire sa imi dati. Iara daca nu vreti a da de stire, sanatosi sa-l beti.
Update: am aflat intre timp ca face parte din colectia Private Reserve (opa!) si i-am gasit si fotografia.
In urma cu mai mult de o luna am fost la IKEA si una din cumparaturile de pe lista erau becuri; din cele dizgratios de drepte, de doar 11W, numitele becuri economice "Spar" (sugestiv de simplu, nu :) ). Supriza cea mai mare a fost sa aud ca nu mai au. Era pentru prima data in experienta mea de fan IKEA cand auzeam intr-un magazin al acestui lant ca nu au ceva. Nu mi-am pus in momentul ala intrebarea daca au probleme cu logistica, ci doar m-am bucurat pentru ca romanii cumpara becuri economice.
Ieri am trecut din nou pe la IKEA si lumea cumpara cate 3-4 pachete de becuri din noul stoc. Cat va tine si asta, insa nu conteaza pentru ca un bec IKEA oricat de inestetic ar fi si nu s-ar potrivi cu lampa rotunda din coltul camerei, inseamna cativa kilowati mai putin consumati. Nu sunt un ecologist feroce insa pentru mine e un semn bun. La fel de bun precum campania de pregatire pentru separarea gunoaielor pe care am vazut-o la TV incepand de ieri. Educati cu forcepsul sau nu, pare a fi totusi singura noastra sansa. Si pentru becurile economice nu am avut nevoie de TV, ci doar de note de plata din ce in ce mai piperate pentru curent.
Pana una alta, au adus becuri economice la IKEA.