Viata in Bucuresti e o permanenta alergatura. Nu sunt decat de cam 8 zile aici si am intrat si eu in ritmul asta nebunesc de alergatura din stanga pana in dreapta, din Baneasca pana in Vitan, Militari si Drumul Taberei. Cred ca limba germana ar gasi sigur un cuvant nou pentru forfota asta pentru ca "hin und her" nu cred ca este potrivit. De fapt in timp ce scriu mi-au si venit unul pe limba, ce nu stiu daca exista dar pe care cu siguranta o sa incerc sa il impun. Ii zice Lebenrausch. Intre noi fie vorba nu credeam sa imi fie vreodata dor de a auzi teutona in jurul meu. Cred ca o asociez cumva cu o stare de calm si am sentimentul ca daca ar incepe sa vorbeasca cu totii teutona asta atat de scarboasa uneori, totul s-ar mai linisti si as avea si eu sentimenul ca sunt in concediu. Cuvant magica, notiune uneori greu de atins in Bucuresti.
Frate-miu si-a cumparat un switch de la Depozitul de calculatoare. Nimic special daca asta si cablurile asertizate acolo nu i-ar fi ars placa de retea de pe placa de baza. Mdah...
Scriu titlul postului urmat de un I pentru ca desi as fi vrut sa fie singura vizita in Giurgiu, va trebui din pacate sa fac mai multe vizite in oraselul asta de provinciu decat credeam.
Am ajuns in Giurgiu pentru ca e resedinta de judet a satului din care sunt originile famililei si unde se mai afla casele bunicilor mei. Onoarea de a vizita des acest oras o datorez angajatilor primariei comunei respective care in 1994 la eliberarea actelor de propriete au omis la transcriere terenul intravilan pe care se afla casa bunicilor desi ei platesc impozite si au locuit acolo mai bine de 40 de ani. Si actul a zacut undeva ascuns in teancuri de hartii pana iarna asta. Asa ca iata-ma si pus in fata deschiderii unui proces civil de constatare de proprietea... dar sa revin la Giurgiu pentru ca despre incurcaturile birocratice si cautat prin dosare vechi de zeci de ani voi mai scrie cu siguranta.
Giurgiu mi-a amintit in primul rand de cartiere bucurestene de acum 20 de ani. Blocuri multe, mici, cateva mari, cat de cat curatel, multe Dacii... cateva masini straine... E un oras mort din punct de vedere economic pentru ca majoritatea marilor uzine comuniste precum fabrica de zahar s-au inchis, santierul naval nu mai produce, conform unchiului de gradul II cu care am facut deplasarea, nici macar barcute, iar alti doritori de investitii nu au aparut. Desi beneficiaza de o legatura cu Bucurestiul excelenta, o sosea pe 4 benzi ca in palma si doar 60 de km, nu a primit prea multe impulsuri economice. Probabil ca orasul mai supravietuieste in mare parte datorita podului catre Ruse si legaturii cu Bulgaria.
Notarii sunt scumpi, mai scumpi decat in Bucuresti, la fel si topometrii, piata e animata, tiganii inca vand blugi in vrafuri. Un Bucuresti á la 1991 se prefigureaza in multe locuri. Si acum imi dau seama ca ce m-a frapat cel mai mult e numarul mic sau absenta in multe locuri a panourilor publicitare.
Ce sper totusi e ca orasul asta mic de 50.000 de locuitori sa imi poarte noroc. Unchiul meu si-a cumparat bilete la lotto. Asa ca joc si eu prima data la 6/49, numere luate de pe tablia lor de bilete predefinite.
Daca Dragos spunea ca asta e anul blondelor in Bucuresti s-ar putea sa aiba dreptate, desi eu as mai adauga pentru azi ca e anul blondelor carora le moare motorul la stop. Stimate blonde, stimate bucurestence, nu va mai infigeti asa de tare in aceleratie... inainte sa dati drumul la ambreiaj!
Am ajuns la Bucuresti. E cald, e zgomot, e umed. Aerul e ceva mai curat... la cat a plouat. Primaria a inconjurat toate spatiile verzi cu garduri si a plantat arbusti. E bine. Au daramt toate garajele construite pe fostele mele locuri de joaca din spatele si de langa bloc. E incredibil. Sa vedem daca le fac parc cum au promis sau le "retrocedeaza". E cald, e zgomot, e umed.
Mi-au placut Sibiul si Clujul. Cat am vazut si eu din ele.
Via troniu si andreiard am date de testul asta pe cale sa devina mema. cica sunt advocationg inventor... dar concluziile mi se par destul de apropiate de ce sunt. interesant oricum.
Nu va obosesc cu tot ce scrie la caracterizare, insa interesant e ce sfaturi mi se dau pentru a deveni mai bun altfel:
Try applying your creativity to more artistic arenas, and letting your imagination take less practical forms.It seems I have a problem with building trust and pushing my ideas into practice. Tz tz tz...
While it's important to think about others, don't forget to take some time for yourself, and occassionally to put yourself first.
Take some time to spend with a few close friends; although it's difficult to find people to trust, it's worth the effort.
When you have great ideas, it can be hard to relinquish control, but it can also feel good to take the pressure off and enjoy someone else leading the way.